nivelurile de atac

September 6th, 2007 Liviu

Chestiunea cu nivelurile de atac pare de bun simt, dar as face totusi urmatoarea precizare: doar pentru ca o echipa demonstreaza cu succes ca o definitie nu este corect conceputa sau este partinitoare nu castiga in mod automat dezbaterea. Daca definita nu este vitala pentru cazul afirmator, argumentele acestuia pot in continuare sa sustina pozitia afirmatoare chiar in contextul unei definitii noi. Ilustrare:

Motiunea este  “Drogurile usoare ar trebui legalizate” iar afirmatorii definesc drogurile usoare ca fiind doar marijuana si cannabis. Definitia este atacata de negator in baza faptului ca este prea ingusta si se ofera o definitie alternativa (de exemplu ca drogurile usoare sunt cele care determina doar o dependenta la nivel psihologic*). Cu toate acestea, negatorul nu reuseste sa demonstreze mai departe motivele pentru care drogurile care determina doar o dependenta la nivel psihologic nu ar trebui legalizate. Definitia afirmatoare, desi in mod tehnic gresita, nu a fost exclusa de cea negatoare.

Cat priveste nivelul criteriilor, se poate construi o ilustrare similara. Negatorul poate ataca criteriul afirmator “pe motiv ca nu respecta cerintele”, fara ca acest lucru sa insemne in mod automat ca din prisma unui nou criteriu propus arbitrul ar avea motive sa dea castig de cauza negatorilor.

Oricum ar fi, cred ca ceea ce incerc sa spun este ca aceste niveluri de atac ar trebui sa contina atacuri strategice, si ca daca o echipa nu demonstreaza impactul unui atac facut, la fel ca in cazul unui atac la nivel de argumente sau de dovezi,  arbitrul trebuie sa judece in functie de ceea ce s-a intamplat in runda.

September 5th, 2007 Florina Croitoru

Piramida nivelurilor de atac:

Nivelul nr. 1: motiunea/interpretarea motiunii, care se refera mai ales la definitii. de exemplu, daca o echipa afirmatoare ofera o anumita interpretare a unui cuvant cheie din motiune, definitie care mai apoi este atacata cu succes de catre echipa negatoare, castiga echipa negatoare. Celelalte elemente ale sistemului de argumentare nu mai conteaza, in momentul in care definitia/definitiile afirmatorilor au fost doborate.

Nivelul nr. 2:  scop/criteriu: daca echipa negatoare ataca cu succes acest element al cazului ( pe motiv ca nu respecta cerintele etc.), restul nu mai conteaza.

Nicelul nr. 3: argumentele: aici treaba cred ca e destul de clara.

Nivelul nr. 4: dovezile: idem.

Eu cunosc aceasta piramida dintr-un manual de KP in engleza, nu stiu care editie. Il aduc cu mine la nationala.

Flo

prima incercare de regulament unitar

September 5th, 2007 Liviu

se regaseste aici: Reguli de arbitraj in KP

puteti lasa sugestii, comentarii, observatii, clarificari, corectari etc.

September 4th, 2007 Liviu

Ok, zilele trecute am scris pe wiki o prima propunere de regulament pentru KP: http://www.idebate.org/wiki_ro/index.php/Regulament_de_arbitraj_in_KP

Am sa incerc sa ofer cateva raspunsuri la intrebarile Florinei, din perspectiva mea.

1. Structura unui caz de strategie: pe articolul wiki dedicat cazului de strategie am luatin calcul trei variante, asa cum sunt trecute in manualul din 2004: http://www.idebate.org/wiki_ro/index.php/Strategie

Atat primele doua versiuni ale primei variante, Need Plan Advantage (NPA) si Ill Blame Cure (IBC), cat si a doua varianta, Comparative Advantage, au fost jucate la competitii nationale si regionale. Nu stiu daca ar trebui sa se ramana la una singura. Mi se pare ca posibilitatea de a alege dintre variantele enumerate nu afecteaza calitatea rundei atata timp cat arbitrii si debaterii sunt familiari cu diferentele dintre aceste variante.

2. Din tot ce am intalnit pana acum nu am gasit obligativitatea unui scop pentru echipa afirmatoare. Asta poate pentru ca se considera ca scopul este implicit rezolvarea problemei, intr-o abordare de tip NPA sau IBC. Totusi, un scop este recomandat din moment ce ajuta echipa sa isi faca pozitia mai clara si sa castige mai usor dezbaterea.

3. De acord. De fapt, regulamentul de la Tusnad cuprindea o mentiune care spunea ca o echipa trebuie sa combata toate argumentele echipei oponente. In varianta de regulament de arbitraj propusa pe wiki am eliminat aceasta obligativitate. Sunt de parere ca ea nu se aplica nici dezbaterii de strategie, si nici macar celei de valoare. Atata timp cat o echipa contraargumenteaza anumite chestiuni si demonstreaza ca acele chestiuni sunt cele mai importante in dezbatere, nu gasesc o conditie obligatorie pentru castigarea dezbaterii atacarea tuturor argumentelor puse pe masa la un moment dat.

4. Raspunsul este DA. Echipa negatoare poate castiga fara a avea un caz propriu. In dezbaterile de strategie echipa negatoare poate castiga pur si simplu in baza contraargumentarii. In cazul in care alege sa prezinte un caz propriu, o poate face fie din cauza ca doreste sa prezinte in mod separat dezavantajele planului propus de afirmatori, fie pentru ca doreste sa propuna un contraplan.

5. “Castigarea analizei criteriilor nu duce in mod automat la castigarea rundei”. Nu stiu exact la ce piramida de atac te referi, dar fraza de mai sus imi pare perfect logica. Formularea pe de alta parte este usor dubioasa. Am luat fraza asa cum era ea in regulamentul de la Tusnad. Intelesul ei este urmatorul - rog pe cei care cunosc mai bine regulamentul sa ma corecteze: analiza criteriilor se refera strict la compararea si evaluarea a doua criterii diferite propuse intr-o runda, si deciderea criteriului mai bun. Aceasta expresie nu face trimitere la analizarea rundei din perspectiva criteriilor. Altfel spus, intr-o situatie de conflict, chiar daca o echipa demonstreaz ca criteriul propus de ea este preferabil de folosit in runda in defavoarea criteriului propus de cealalta echipa, acest lucru nu inseamna in mod automat ca va castiga si runda. In baza analizei rundei din perspectiva criteriului respectiv, echipa oponenta poate in continuare sa aiba un caz mai bun.

Cam atat momentan. Sper ca am contribuit intr-o oarecare masura la clarificarea intrebarilor.